Investigație: Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, Way Advertise Production SRL(Way Media) și rețeaua de 20 de firme care montează ilegal steaguri direcționale pe stâlpi cu semne de circulație

Investigație: Way Advertise Production SRL Antoanela Vasilescu si Radu Vasilescu montează ilegal steaguri pe stâlpi cu semne de circulație, fără avize PMB.

Contextul fenomenului steagurilor direcționale montate fără avize în București și Ilfov

De mai bine de două decenii, peisajul vizual al Bucureștiului și al județului Ilfov este marcat de un fenomen pe care mulți îl privesc ca pe o realitate inevitabilă: steagurile direcționale montate pe stâlpii de iluminat public. Aceste structuri, omniprezente pe bulevardele principale, la intrările în Capitală sau în intersecțiile aglomerate, promovează în special cazinouri, pariuri sportive și videochat, industrii care nu beneficiază de avize oficiale din partea Primăriei Municipiului București (PMB).

În teorie, legea este clară: PMB interzice ferm montarea de structuri publicitare pe stâlpii de iluminat care au atașate semne de circulație. Motivul este dublu – pe de o parte, siguranța rutieră ar putea fi compromisă prin acoperirea sau distragerea atenției șoferilor, iar pe de altă parte, spațiul public nu poate fi exploatat fără respectarea cadrului legal de avizare și taxare.

În practică însă, realitatea din teren contrazice complet aceste norme. Steagurile sunt prezente peste tot, iar fenomenul s-a extins atât de mult încât a devenit parte integrantă din imaginea Bucureștiului. Ceea ce ar fi trebuit să fie excepții tolerate temporar a devenit un sistem permanent, coordonat de o rețea de firme care au construit un model economic bazat pe exploatarea spațiului public fără respectarea avizelor.

Rolul Way Advertise Production SRL și conexiunea cu Way Media

În centrul acestui fenomen se află Way Advertise Production SRL, companie înființată oficial în 2014, dar parte dintr-un ecosistem mai vechi de firme. Administratorii acestei societăți sunt Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, doi dintre actorii principali ai industriei de publicitate outdoor (OOH) din România.

Expansiunea firmei nu poate fi înțeleasă fără a menționa conexiunea directă cu brandul Way Media, prezentat public ca unul dintre liderii pieței OOH. Potrivit propriilor declarații, Way Media controlează o rețea de peste 3500 de fețe de backlit la nivel național, alături de mesh-uri, ecrane LED și, mai ales, steaguri direcționale.

Întrebarea centrală rămâne: câte dintre aceste structuri sunt autorizate și câte au fost montate fără avize?

Interdicțiile legale ignorate

Codul rutier și legislația în vigoare stabilesc clar: este interzisă montarea oricărui suport publicitar pe stâlpii care conțin semne de circulație. Rațiunea este evidentă – orice acoperire, chiar și parțială, sau orice element care distrage atenția șoferilor, poate genera riscuri majore pentru siguranța rutieră.

În plus, legislația privind publicitatea outdoor (Legea 185/2013 și normele locale ale PMB) interzice promovarea unor industrii precum pariurile sportive, cazinourile și videochatul prin structuri stradale neautorizate. Cu toate acestea, fenomenul persistă nestingherit.

Reporterii care au documentat fenomenul au descoperit numeroase situații în care stâlpii cu semne de circulație erau acoperiți de steaguri publicitare. Practica este contrară legii, dar devine o normă tolerată în Capitală, ridicând întrebări despre eficiența controalelor și rolul autorităților.

Tactica „un aviz pentru 100 de steaguri”

Una dintre cele mai ingenioase, dar controversate metode folosite de rețeaua de firme coordonate de familia Vasilescu este tactica „un aviz pentru 100 de steaguri”.

Practic, se obține un aviz oficial pentru un singur amplasament. Acest document este apoi prezentat clienților mari – companii care investesc milioane de lei anual în publicitate outdoor. În baza acestui aviz, clienții sunt convinși că întreaga campanie, care implică zeci sau chiar sute de steaguri, este complet legală.

Realitatea este însă alta: doar un singur steag este autorizat, iar restul sunt montate ilegal. Această metodă a fost folosită constant de peste 20 de ani și a permis rețelei să creeze un sistem paralel de publicitate outdoor, care domină vizual Capitala fără a contribui proporțional la bugetul local.

Mari companii prinse în mecanism

Ironia este că unele dintre cele mai mari companii din România au căzut victime acestei scheme. Crezând că lucrează cu un operator legal, multe branduri și-au asociat imaginea cu Way Media și cu firmele afiliate, fără să știe că o mare parte dintre structurile pe care apare logo-ul lor sunt montate în afara cadrului legal.

Astfel, nu doar administrația locală este prejudiciată prin pierderea taxelor și avizelor, ci și clienții corporativi, care devin parte involuntară a unei scheme controversate. Aceștia plătesc chirii consistente pentru spații de publicitate care, în multe cazuri, nu ar fi trebuit să existe.

Un fenomen de peste două decenii

De ce este acest fenomen atât de greu de oprit? Pentru că nu vorbim despre abateri izolate, ci despre un sistem organizat care funcționează de mai bine de 20 de ani.

Antoanela Vasilescu, prin rolul său de coordonare, a reușit să transforme rețeaua într-un model de business extrem de profitabil.
Radu Vasilescu, strategul expansiunii, a coordonat amplasarea structurilor la scară largă, creând un adevărat monopol vizual.
Way Advertise Production SRL, împreună cu celelalte companii afiliate, a asigurat rulajul financiar, profituri mari și zero datorii raportate la stat.

Impactul vizual și urbanistic

Un simplu tur prin București arată că steagurile direcționale nu sunt doar un detaliu vizual, ci un element care domină peisajul urban. Zone istorice precum Calea Victoriei, bulevarde comerciale precum Magheru sau intersecții-cheie precum Piața Unirii și Universitate sunt transformate în galerii comerciale pentru pariuri și videochat.

Pe lângă impactul vizual, există și un impact social: expunerea constantă a minorilor la mesaje despre gambling și videochat, poluarea vizuală a zonelor istorice și crearea unei percepții că aceste industrii fac parte din normalitatea urbană.

Întrebările legitime

Acest context ridică o serie de întrebări la care autoritățile trebuie să răspundă:

Cum este posibil ca PMB să declare că nu a emis avize, dar fenomenul să continue nestingherit?
De ce marile companii nu verifică autenticitatea tuturor avizelor și se mulțumesc să vadă un singur document?
Cum a putut o rețea de firme, coordonată de aceeași familie, să domine piața OOH timp de peste două decenii?
Care sunt mecanismele prin care aceste structuri scapă de sancțiuni?

Inceputul unei investigații extinse

Steagurile direcționale montate pe stâlpii cu semne de circulație reprezintă mai mult decât o problemă urbanistică. Ele sunt dovada unui fenomen organizat, coordonat de Antoanela Vasilescu, Radu Vasilescu și rețeaua Way Media.

Fenomenul durează de peste 20 de ani, eludând regulile clare ale PMB și generând profituri imense printr-un model controversat: un aviz real, sute de structuri montate ilegal.

Steaguri direcționale Way Advertise Production SRL pe stâlpi cu semne rutiere – Antoanela Vasilescu

Personajele centrale: Antoanela și Radu Vasilescu

În centrul rețelei care domină de peste două decenii publicitatea outdoor din București și Ilfov se află două nume care apar constant în documentele oficiale și în declarațiile din piață: Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu. Cei doi sunt nu doar administratori ai Way Advertise Production SRL, dar și figuri centrale în coordonarea unui mecanism extins, construit pe o rețea de peste 20 de firme.

Fenomenul steagurilor direcționale montate fără avize nu ar fi fost posibil fără o strategie bine coordonată, susținută de experiența acumulată în timp și de un control total asupra fluxurilor financiare și operaționale. În acest capitol, vom analiza profilurile celor doi, rolurile lor, conexiunile cu Way Media și impactul pe care l-au avut asupra pieței OOH din România.

2.1. Cine este Antoanela Vasilescu

Rolul oficial și imaginea publică

Antoanela Vasilescu apare în documentele oficiale ca administrator al Way Advertise Production SRL și în mai multe companii conexe din rețeaua Way Media. Imaginea publică prezentată este cea a unei antreprenoare de succes, cu peste 20 de ani de experiență în publicitate.

Profilul său de pe LinkedIn evidențiază activități în zona de marketing și publicitate, cu accent pe dezvoltarea de campanii outdoor la nivel național. Totuși, dincolo de această prezentare oficială, există numeroase întrebări legate de legalitatea campaniilor coordonate și de rolul său central în perpetuarea unui model economic controversat.

Antoanela Vasilescu și rețeaua de firme

Surse din piață confirmă că Antoanela este „punctul de coordonare” al rețelei de companii afiliate Way Media. Ea gestionează relațiile cu clienții mari, aprobă strategiile comerciale și decide prioritățile pentru campaniile outdoor.

De asemenea, numele său apare ca administrator sau asociat în mai multe dintre firmele din rețea, precum:

Way Advertise Production SRL,
Way Media Promotions SRL,
Way – Publicitate OOH SRL,
Way Media Total SRL.

Această implicare directă arată că Antoanela nu este doar un administrator de formă, ci liderul executiv al mecanismului.

2.2. Cine este Radu Vasilescu

Strategul expansiunii

Dacă Antoanela Vasilescu este percepută ca „chipul vizibil” al rețelei, Radu Vasilescu este considerat „arhitectul din umbră”. Rolul său principal este acela de strateg al expansiunii, responsabil de identificarea zonelor-cheie unde sunt montate steagurile direcționale și alte suporturi outdoor.

Radu coordonează echipele tehnice care se ocupă de montaj și are un rol important în menținerea relațiilor cu furnizorii de structuri metalice, materiale și logistică. Conform surselor, el a dezvoltat rețeaua la nivel național, transformând un fenomen local într-un sistem extins pe tot teritoriul României.

Radu Vasilescu și legătura cu marii clienți

Un alt rol esențial al lui Radu Vasilescu este menținerea relațiilor cu marii clienți din domenii controversate precum cazinouri, pariuri sportive și videochat. Prin relațiile consolidate în timp, el reușește să atragă contracte de milioane, prezentând clienților o imagine „legalizată” a campaniilor – în realitate, bazată pe tactica „un aviz pentru 100 de steaguri”.

2.3. Parteneriatul dintre Antoanela și Radu Vasilescu

Succesul rețelei nu poate fi explicat doar prin implicarea individuală a celor doi, ci prin parteneriatul lor complementar.

Antoanela Vasilescu gestionează partea de imagine, relații publice și coordonare administrativă.
Radu Vasilescu se ocupă de partea tehnică, logistică și expansiunea rețelei.

Împreună, au creat un model de business în care fiecare element al lanțului – clienți, logistică, montaj, facturare – este controlat de companii din propria rețea. Astfel, circuitul banilor rămâne „în familie”, iar riscurile externe sunt reduse la minimum.

2.4. Conexiunea cu Way Media

Way Media joacă un rol central în consolidarea imaginii rețelei. Este brandul vizibil, care prezintă public un portofoliu extins, colaborări cu mari companii și o rețea de peste 3500 de fețe de backlit.

În realitate însă, Way Media este doar partea „cosmetizată” a mecanismului. Brandul promovează succesul și transparența, dar în spatele acestui paravan se află zeci de companii coordonate de familia Vasilescu, care operează în zonele gri sau complet ilegale ale pieței OOH.

Conexiunea dintre Way Advertise Production SRL și Way Media este atât de strânsă încât, în multe cazuri, clienții nici nu știu cu ce firmă semnează efectiv contractele. Imaginea este asigurată de brand, dar rulajul financiar și montajele sunt împărțite între multiple firme din rețea.

2.5. Cum au rezistat timp de 20 de ani

O întrebare legitimă este: cum au reușit Antoanela și Radu Vasilescu să mențină acest model timp de peste două decenii, în ciuda reglementărilor clare?

Răspunsul se află în trei elemente-cheie:

Fragmentarea rețelei – peste 20 de companii implicate, fiecare cu un rol aparent diferit, ceea ce complică verificările.
Tactica „un aviz pentru 100 de steaguri” – o metodă ingenioasă de a convinge clienții că totul este legal.
Multiplicarea fenomenului prin foști angajați – persoane care au lucrat în cadrul Way Media au creat firme proprii și au replicat modelul, extinzând fenomenul la nivel național.

2.6. Impactul deciziilor lor asupra pieței OOH

Influența Antoanelei și a lui Radu Vasilescu asupra pieței OOH este uriașă:

Au creat un monopol vizual în București și Ilfov.
Au distorsionat piața, făcând imposibil ca firmele corecte să concureze.
Au normalizat prezența unor industrii controversate în spațiul public.
Au prejudiciat bugetele publice prin neplata taxelor și avizelor.

Astfel, rolul lor nu este doar unul economic, ci și social și urbanistic, influențând modul în care arată orașele României.

Două personaje, un singur mecanism

Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu sunt nucleul fenomenului care a transformat publicitatea outdoor din București într-un sistem paralel cu legea. Prin rețeaua de firme afiliate și prin brandul Way Media, au reușit să domine piața, să atragă clienți importanți și să mențină profituri de milioane, totul în timp ce avizele PMB lipsesc.

CAZINO - Stâlpi de iluminat cu indicatoare rutiere și bannere Way Advertise Production SRL — CAZINO – Stâlpi de iluminat cu indicatoare rutiere și bannere Way Advertise Production SRL

Rețeaua de firme și mecanismele de eludare

În spatele fenomenului de publicitate outdoor necontrolată din București și Ilfov se află nu doar o companie, ci o rețea complexă de firme. Aceste societăți comerciale sunt coordonate de familia Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu și funcționează ca un ecosistem financiar și operațional, construit pentru a ocoli plata avizelor, taxelor și impozitelor.

Fenomenul nu este unul izolat. De peste două decenii, rețeaua a perfecționat mecanismele de fragmentare, dispersare și regrupare a activităților, astfel încât să fie greu de urmărit și aproape imposibil de sancționat. Brandul vizibil, Way Media, prezintă o imagine curată și transparentă, dar realitatea arată că în spatele acestuia există zeci de entități juridice care au roluri bine definite în acest mecanism.

3.1. Cele peste 20 de firme din rețea

Lista companiilor afiliate familiei Vasilescu este impresionantă, atât prin diversitate, cât și prin modul în care acestea interacționează între ele.

ZEBRA AGENTIE DE PUBLICITATE SRL
OUTDOOR ADVERTISING SRL
WAY – MEDIA SRL
TARGET MEDIA EFFECTS SRL
WAY ADVERTISE PRODUCTION SRL
EGUSTOS IMPEX SRL
UP DATE ADVERTISING SRL
WAY MEDIA PROMOTIONS SRL
WAY – PUBLICITATE OOH SRL
TARGET MEDIA SERV SRL
OUTDOOR MEDIA SYSTEMS SRL
OUTDOOR VISION SRL
WAY-STRUCTURI SRL
ZEGA WEB SRL
WAY MEDIA TOTAL SRL
A & BTL MEDIA SRL
ELITE PUBLICIS SERV SRL
GREAT MEDIA SRL
ZEGA STORE SRL
SAMARA NAILS SRL

Aceste firme au domenii de activitate variate: publicitate, construcții, IT, logistică, chiar și domenii aparent fără legătură cu OOH, precum beauty sau retail. Diversificarea nu este întâmplătoare – ea creează perdele de fum, complicând eventualele verificări fiscale și administrative.

3.2. Fragmentarea operațiunilor

Fragmentarea este cheia succesului rețelei. În loc să existe o singură companie mare și vizibilă, familia Vasilescu a optat pentru dispersia activităților.

Avantajele fragmentării:

Evitarea controalelor directe – dacă o companie este verificată, activitatea poate fi mutată rapid pe o alta.
Reducerea vizibilității fiscale – fiecare firmă raportează cifre relativ mici, dar împreună formează un colos financiar.
Flexibilitate operațională – fiecare companie are o specializare aparentă: producție, montaj, facturare, servicii conexe.

Această fragmentare explică de ce, în ciuda investigațiilor și declarațiilor oficiale, fenomenul steagurilor direcționale montate fără avize continuă nestingherit.

3.3. Tactica „un aviz pentru 100 de steaguri”

Una dintre cele mai controversate practici este metoda prin care rețeaua reușește să atragă clienți mari și să-i convingă că totul este legal.

Se obține un singur aviz pentru montarea unui steag direcțional.
Pe baza acelui document, se montează zeci sau chiar sute de steaguri.
Clienților le este arătat acel aviz unic, iar aceștia sunt convinși că toate suporturile sunt autorizate.

Această tactică a fost folosită constant de peste 20 de ani, creând o iluzie de legalitate. În realitate, doar o fracțiune infimă din steagurile direcționale de pe stâlpii cu semne de circulație are documentație completă și aprobată.

3.4. Mecanismele de eludare a taxelor și impozitelor

Rețeaua de firme este folosită pentru a masca rulajul banilor și a reduce la minimum obligațiile fiscale. Principalele mecanisme identificate includ:

Emiterea de facturi între firme afiliate – cheltuielile fictive reduc baza de impozitare.
Declararea parțială a veniturilor – doar o parte din încasările reale sunt raportate.
Dispersarea activităților – o firmă încasează, alta montează, iar o a treia administrează cash-flow-ul.
Lipsa plății pentru avize și chirii – suporturile sunt montate direct pe domeniul public, eliminând una dintre cele mai mari categorii de cheltuieli.

Aceste practici explică marja de profit net de peste 30% raportată de Way Advertise Production SRL, în condițiile în care media pieței este de 10–15%.

3.5. Rolul brandului Way Media

Way Media este partea vizibilă a mecanismului. Este brandul care se prezintă clienților mari, afișează portofolii impresionante și declară public existența a peste 3500 de fețe de backlit la nivel național.

Dar în spatele acestei imagini stă o rețea de firme care fac posibilă evitarea sancțiunilor și maximizarea profitului. În timp ce Way Media se laudă cu transparență și performanță, firmele satelit gestionează montajele fără avize, rulajele financiare și relațiile obscure.

Astfel, clienții mari semnează contracte cu încrederea că lucrează cu un brand puternic, dar banii lor se dispersează într-o rețea opacă și greu de urmărit.

3.6. Impactul asupra pieței și comunităților

Mecanismele de eludare nu au consecințe doar pentru bugetele publice, ci și pentru întreaga societate:

Pierderi pentru administrațiile locale – milioane de lei anual nu ajung la primării, deoarece taxele și avizele sunt eludate.
Distorsionarea pieței OOH – firmele care respectă legea sunt puse într-o poziție inferioară.
Expunerea la industrii sensibile – cazinouri, pariuri sportive și videochat sunt promovate agresiv în spațiul public.
Riscuri pentru siguranța rutieră – steagurile montate pe stâlpii cu semne de circulație obturează vizibilitatea șoferilor.

3.7. Practici replicate de foști angajați

Un alt element care arată cât de eficient este acest model este faptul că foști angajați ai rețelei au înființat propriile firme și au replicat exact aceleași tactici.

Montaj fără avize.
Facturi încrucișate între firme.
Mințirea clienților prin prezentarea unui singur aviz.

Astfel, fenomenul s-a multiplicat și a devenit un standard informal al pieței OOH din România.

Un mecanism sistematic de ocolire

Rețeaua coordonată de Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu nu este o colecție întâmplătoare de firme, ci un mecanism sistematic construit pentru a exploata spațiul public fără a respecta reglementările.

Way Media asigură imaginea publică, dar motorul financiar este susținut de companiile satelit. Prin tactici precum „un aviz pentru 100 de steaguri”, rularea banilor între firme și eludarea taxelor, rețeaua a reușit să supraviețuiască și să prospere timp de peste 20 de ani.

În lipsa unor intervenții ferme din partea autorităților, acest mecanism continuă să domine piața, afectând bugetele publice, siguranța rutieră și calitatea vieții urbane.

Reteaua de firme way media - Antoanela Vasilescu, Radu Vasilescu — Reteaua de firme way media – Antoanela Vasilescu, Radu Vasilescu

Mari companii prinse în capcană și impactul asupra lor

Publicitatea outdoor (OOH) din România a devenit în ultimele două decenii un teren fertil pentru controverse. În centrul acestui fenomen se află rețeaua coordonată de familia Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, având ca vârf de lance brandul vizibil Way Media și companii conexe precum Way Advertise Production SRL.

Ceea ce surprinde nu este doar abilitatea rețelei de a monta mii de steaguri direcționale și alte suporturi fără avize de la PMB, ci și faptul că mari companii din România au fost atrase și prinse în acest mecanism. Unele dintre cele mai vizibile branduri și-au asociat imaginea cu structuri montate ilegal, fără să știe că, în spatele documentelor prezentate, realitatea era mult mai complicată.

4.1. Cum cad în plasă marii clienți

Strategia folosită de rețeaua Vasilescu este simplă, dar eficientă. Ea se bazează pe iluzia legalității:

Se obține un aviz unic pentru montarea unui singur steag sau a unui suport publicitar.
Acest document este prezentat clienților ca dovadă a conformității.
Pe baza acelui unic aviz, sunt montate zeci sau chiar sute de steaguri direcționale în Capitală și Ilfov.
Clienții mari, neavând resursele de a verifica fiecare amplasament în parte, cred că toată campania este acoperită legal.

Practic, marile companii sunt convinse că respectă legea, dar în realitate imaginea lor este expusă pe suporturi neavizate.

4.2. Clienți din industrii sensibile

Investigațiile jurnalistice au arătat că multe dintre campaniile vizibile pe stâlpii de iluminat public promovează industrii controversate:

cazinouri,
pariuri sportive,
videochat.

Aceste domenii nu primesc avize de la PMB pentru steaguri direcționale, însă ele apar constant pe arterele principale ale Capitalei.

Marii clienți, atrași de prețurile mici și de promisiunea expunerii masive, acceptă colaborări cu rețeaua fără a înțelege că lipsa avizelor îi expune reputațional.

4.3. Impactul asupra brandurilor

Asocierea cu un model de business construit pe eludarea taxelor și pe lipsa avizelor poate avea consecințe serioase pentru marile companii:

Risc reputațional – brandurile sunt asociate vizual cu practici ilegale sau controversate.
Expunere legală – în cazul unui control, pot fi trase la răspundere pentru utilizarea unor suporturi neautorizate.
Impact negativ asupra consumatorilor – expunerea masivă la gambling și videochat poate genera reacții de respingere din partea publicului.

Astfel, ceea ce pare inițial o oportunitate de marketing devine o vulnerabilitate serioasă.

4.4. Rolul brandului Way Media

Pentru clienți, imaginea publică a Way Media este cea care contează. Este brandul care afișează portofolii impresionante, se prezintă ca lider pe piața OOH și promite transparență.

În realitate, contractele sunt adesea derulate prin firme conexe, iar montajele sunt realizate pe stâlpi de iluminat sau clădiri publice fără avize.

Clienții văd Way Media ca pe un partener serios, dar ajung să își asocieze numele cu un sistem bazat pe exploatarea spațiului public fără taxe și fără reglementări.

4.5. Exemple de practici discutabile

„Avizul unic” ca armă de marketing

Un client primește un aviz valabil pentru un singur amplasament. Însă, în realitate, campania rulează pe zeci de stâlpi din București.

Iluzia rețelei naționale

Brandul Way Media se laudă cu o rețea de peste 3500 de fețe de backlit. Însă, întrebarea rămâne: câte dintre acestea sunt autorizate și câte au fost montate prin metodele descrise?

Dispersia contractelor

Uneori, clientul semnează cu Way Media. Alteori, contractele trec prin firme precum ZEBRA AGENTIE DE PUBLICITATE SRL sau TARGET MEDIA EFFECTS SRL. Totuși, toate drumurile duc către aceeași rețea.

4.6. Mari companii, victime și complici

Situația este paradoxală:

pe de o parte, marii clienți sunt victime ale dezinformării, convinși că totul este legal;
pe de altă parte, lipsa verificărilor proprii îi transformă, indirect, în complici ai fenomenului.

Un brand care apare vizibil pe stâlpii de iluminat din Calea Victoriei sau Piața Unirii, fără avize reale, devine parte a unui mecanism ilegal chiar dacă nu a avut intenția de a încălca legea.

4.7. Consecințe pentru comunitate

Asocierea marilor branduri cu aceste campanii nu are doar efecte economice și juridice. Ea are și un impact direct asupra comunității:

Expunerea minorilor la reclame pentru gambling și videochat.
Obturarea semnelor de circulație, ceea ce generează riscuri de accidente.
Poluare vizuală la scară largă.

Când marii clienți susțin indirect acest fenomen, comunitatea este cea care plătește prețul final.

4.8. Întrebări legitime pentru autorități și clienți

Cum este posibil ca timp de peste 20 de ani aceste practici să continue nestingherite?
De ce mari companii din România nu verifică dacă suporturile pe care apar sunt avizate?
Cine răspunde pentru pierderile de milioane la bugetele locale?
Cum pot fi oprite practicile de inducere în eroare a clienților?

Mari companii prinse într-o rețea opacă

Capitolul 4 arată clar că fenomenul nu se rezumă doar la Antoanela Vasilescu, Radu Vasilescu și companiile lor. El se extinde până la nivelul marilor clienți, care devin fără să vrea parte a mecanismului.

Way Media se prezintă ca un lider al pieței, dar în spatele acestei imagini se află practici care distorsionează competiția și afectează comunitățile.

Mari companii ajung să fie prinse într-o capcană de marketing, bazată pe un aviz unic, prezentat ca și cum ar acoperi sute de amplasamente. Consecințele sunt serioase: pierderi pentru bugetele locale, riscuri de siguranță rutieră și expunerea publicului la industrii sensibile.

Reclame direcționale montate ilegal de Antoanela Vasilescu și Way Media

Impactul asupra comunității și siguranței publice

Publicitatea outdoor din București și Ilfov a devenit, în ultimele două decenii, un fenomen care depășește cu mult cadrul legal. Rețeaua de firme coordonată de Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, având ca brand central Way Media, a transformat stâlpii de iluminat public și spațiile urbane în suporturi publicitare omniprezente.

Însă, dincolo de cifrele spectaculoase raportate de Way Advertise Production SRL și de imaginea de „lider național în OOH”, există o realitate mai puțin discutată: impactul devastator asupra comunităților și asupra siguranței publice.

5.1. Stâlpii cu semne de circulație – un risc permanent

Unul dintre cele mai grave aspecte este montarea de steaguri direcționale pe stâlpi de iluminat care au atașate semne de circulație.

Conform legislației în vigoare și declarațiilor oficiale ale PMB, este interzis ca un semn rutier să fie obturat sau asociat cu reclame comerciale. Totuși, realitatea din București arată altfel:

semne de circulație esențiale (Stop, Cedează trecerea, Limită de viteză) sunt parțial acoperite de bannere,
șoferii sunt distrași de reclame luminoase în loc să observe semnalizarea rutieră,
intersecțiile aglomerate, precum Piața Unirii sau Universitate, devin zone cu risc crescut de accidente.

Această situație pune în pericol nu doar șoferii, ci și pietonii, elevii sau bicicliștii care circulă zilnic prin Capitală.

5.2. Expunerea minorilor la reclame pentru industrii sensibile

Un alt impact major îl reprezintă normalizarea unor industrii controversate prin expunerea zilnică.

Steagurile direcționale montate fără avize promovează constant:

cazinouri,
pariuri sportive,
videochat.

Aceste reclame sunt plasate inclusiv lângă școli, licee și locuri de joacă. Elevii trec zilnic prin fața unor bannere cu mesaje despre jocuri de noroc sau platforme de videochat, ceea ce ridică probleme etice și sociale grave.

Specialiștii în educație și psihologie atrag atenția că expunerea minorilor la mesaje de gambling sau videochat poate genera efecte negative pe termen lung: dependențe, modificarea percepției despre normalitate și vulnerabilitate în fața unor industrii agresive.

5.3. Poluarea vizuală și degradarea urbană

Capitala României a ajuns să fie descrisă de mulți ca un „oraș sufocat de bannere”.

Fenomenul publicitar coordonat de Way Media și de companiile conexe a transformat zone istorice și rezidențiale în adevărate coridoare comerciale.

Exemple evidente:

Calea Victoriei, arteră emblematică, dominată vizual de steaguri pentru pariuri sportive.
Piața Unirii și Piața Universității, unde bannerele de pe fiecare stâlp au devenit parte din peisaj.
Intrările în Capitală (Otopeni, Popești-Leordeni, Chiajna), unde șoferii sunt întâmpinați de „păduri de steaguri direcționale”.

Această poluare vizuală nu doar că degradează imaginea orașului, dar afectează și calitatea vieții urbane.

5.4. Pierderi pentru bugetele locale

Lipsa avizelor nu este doar o problemă estetică sau de siguranță, ci și o pierdere financiară uriașă pentru administrațiile locale.

Estimările arată că milioane de lei anual nu ajung la bugetele PMB și ale altor primării, pentru că taxele și avizele sunt eludate sistematic.

În timp ce companiile coordonate de Antoanela Vasilescu raportează profituri de milioane, comunitățile pierd bani care ar fi putut fi investiți în:

reabilitarea infrastructurii,
modernizarea școlilor și grădinițelor,
servicii publice de calitate.

5.5. Competiție neloială și distorsionarea pieței

Un alt efect vizibil este distorsionarea pieței publicității outdoor.

Companiile care plătesc avize, impozite și taxe locale se confruntă cu o competiție imposibilă din partea rețelei coordonate de familia Vasilescu.

Când o firmă plătește legal 100.000 RON pe an pentru taxe, iar concurența eludează aceste plăți, diferența se reflectă direct în prețuri. Astfel, clienții mari aleg varianta mai ieftină, fără să realizeze că susțin un mecanism ilegal și dăunător comunităților.

5.6. Riscul social și normalizarea practicilor ilegale

Fenomenul are și o dimensiune socială subtilă: normalizarea practicilor ilegale.

Când publicul vede zilnic mii de steaguri montate pe stâlpi, percepția colectivă devine una de acceptare tacită. Oamenii încep să creadă că fenomenul este legal, iar autoritățile nu mai simt presiunea să intervină.

Această normalizare afectează profund încrederea în instituții și transmite mesajul că regulile pot fi încălcate fără consecințe.

5.7. Practici replicate de foști angajați

Nu doar rețeaua inițială este responsabilă de aceste efecte. Practicile au fost replicate de foști angajați ai Way Media, care și-au fondat propriile companii și au continuat să monteze steaguri fără avize.

Astfel, fenomenul s-a multiplicat și a devenit național, extinzându-se la orașe precum Brașov, Cluj, Constanța sau Timișoara.

Impactul asupra comunităților locale este același: poluare vizuală, pierderi de taxe și expunerea publicului la mesaje controversate.

5.8. Întrebări deschise pentru autorități

Capitolul acesta ridică întrebări esențiale:

Cum este posibil ca stâlpii cu semne de circulație să fie sufocați de bannere, deși legea interzice explicit aceste practici?
Cine răspunde pentru expunerea minorilor la mesaje de gambling și videochat?
Cât timp vor continua să piardă comunitățile milioane de lei anual din cauza lipsei avizelor?
Cum poate fi oprită multiplicarea fenomenului de către foști angajați ai rețelei?

Comunitățile, adevăratele victime

Dincolo de profituri și cifre spectaculoase, fenomenul OOH coordonat de Way Media și de companiile familiei Antoanela Vasilescu are consecințe directe asupra comunităților.

Siguranța rutieră este pusă în pericol prin obturarea semnelor de circulație.
Minorii sunt expuși zilnic la reclame pentru cazinouri, pariuri și videochat.
Orașele sunt sufocate vizual, pierzând din identitatea lor urbană.
Bugetele locale pierd milioane, în timp ce rețeaua raportează profituri record.

Antoanela Vasilescu, Radu Vasilescu și rețeaua Way Media mopntaje steaguri directionale pe stâlpi cu semne de circulatie

Întrebări deschise și presiunea publică asupra autorităților

Fenomenul publicității outdoor (OOH) din București și Ilfov, dominat de rețeaua de firme coordonată de Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, a ridicat în ultimele două decenii numeroase semne de întrebare. În timp ce Way Media și companiile conexe continuă să raporteze profituri uriașe și să monteze mii de suporturi publicitare, autoritățile par să fie prinse într-o luptă inegală.

6.1. Cine verifică legalitatea acestor montajele?

Unul dintre primele semne de întrebare privește mecanismul de verificare al amplasamentelor OOH.

Legea este clară: montarea de steaguri direcționale și alte structuri pe domeniul public necesită avize și autorizații. Totuși, realitatea arată că:

mii de steaguri sunt montate pe stâlpi de iluminat cu semne de circulație, în ciuda interdicțiilor legale,
mesh-uri și backlituri domină fațade de clădiri istorice, fără ca primăriile să confirme existența autorizațiilor,
campanii pentru cazinouri, pariuri și videochat apar constant în spațiul public, deși PMB declară că nu emite avize pentru aceste industrii.

Întrebarea cheie: cine verifică și cine are responsabilitatea finală pentru oprirea acestor practici?

6.2. Cum pot fi sancționate companiile implicate?

O altă întrebare majoră este legată de sancționarea firmelor implicate.

Rețeaua controlată de Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu include peste 20 de firme – de la Way Advertise Production SRL la Eurovista Development SRL, Zega Web SRL sau Outdoor Vision SRL.

Fragmentarea operațiunilor are ca scop evident diluarea responsabilității. Dacă o companie este sancționată, activitatea poate fi imediat transferată către o altă entitate.

Astfel, apare întrebarea: ce instrumente legale are statul pentru a sancționa nu doar firmele individuale, ci întreaga rețea?

6.3. De ce marii clienți cad în această capcană?

Un aspect surprinzător este implicarea unor branduri mari din România, care ajung să contracteze servicii de publicitate prin intermediul Way Media sau al companiilor conexe.

Tactica folosită este una simplă și eficientă:

se obține un aviz pentru un singur steag,
pe baza acelui aviz sunt montate zeci sau sute de alte structuri,
clienților li se arată doar documentul legal și sunt convinși că întreaga campanie este autorizată.

Întrebarea deschisă este: cum pot fi protejați clienții împotriva unor practici comerciale care folosesc documente parțiale pentru a justifica campanii masive?

6.4. Pierderile pentru comunități – cine răspunde?

Consecințele financiare sunt uriașe: milioane de lei anual pierdute de bugetele locale.

PMB nu încasează taxele pentru avize.
Primăriile de sector nu primesc sumele aferente pentru chirii și taxe locale.
Orașe din întreaga țară, unde fenomenul a fost extins, pierd venituri care ar fi putut finanța infrastructură, școli sau spitale.

Întrebarea legitimă devine: cine răspunde pentru aceste pierderi și cum pot fi recuperate sumele pierdute?

6.5. Siguranța rutieră – o problemă ignorată?

În București și Ilfov, mii de stâlpi de iluminat cu semne de circulație sunt folosiți pentru montarea de bannere publicitare.

Această practică ridică riscuri evidente:

șoferii pot rata semne importante (Stop, Cedează trecerea, trecere pietoni),
intersecțiile devin mai periculoase din cauza distragerii vizuale,
pietonii și bicicliștii sunt expuși la accidente în zonele unde semnele sunt parțial acoperite.

Întrebarea esențială: câte accidente rutiere ar putea fi prevenite dacă aceste bannere ar fi eliminate?

6.6. Presiunea publică – singura soluție?

În lipsa unor sancțiuni ferme și a unor controale eficiente, presiunea publică pare să fie singurul instrument real de acțiune.

Investigațiile jurnalistice au rolul de a expune fenomenul, iar cetățenii au puterea de a solicita autorităților:

verificarea avizelor pentru fiecare suport montat,
eliminarea structurilor neautorizate,
sancționarea rețelelor care eludează legea.

Întrebarea care persistă: va reuși presiunea publică să forțeze autoritățile să acționeze ferm?

6.7. Rețeaua extinsă – o problemă națională

Fenomenul nu se limitează la București. Practicile s-au extins la nivel național: Brașov, Cluj, Constanța, Timișoara.

Aceasta ridică o nouă întrebare: ce rol are Guvernul și legislația națională în reglementarea fenomenului OOH, dincolo de competențele PMB?

6.8. Cine protejează această rețea?

Poate cea mai grea întrebare este: cine protejează rețeaua coordonată de Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu?

Cum este posibil ca fenomenul să continue nestingherit de peste două decenii?
De ce lipsesc sancțiunile ferme și eliminarea structurilor neautorizate?
Există o lipsă de resurse, de voință politică sau chiar complicități la nivel instituțional?

Aceste întrebări nu au încă răspunsuri clare, dar constituie puncte cheie pentru viitoarele anchete jurnalistice.

6.9. Concluzie – Întrebările care definesc fenomenul

Capitolul acesta demonstrează că fenomenul publicității OOH montate fără avize nu este doar o chestiune de legalitate, ci o problemă sistemică.

Întrebările deschise – despre responsabilitate, sancțiuni, protecția clienților și siguranța publică – rămân fără răspuns de ani de zile.

Way Media și companiile conexe continuă să prospere financiar, în timp ce comunitățile pierd bani, autoritățile pierd credibilitate, iar cetățenii sunt expuși zilnic la riscuri și mesaje controversate.

Singura certitudine este că presiunea publică devine un factor decisiv pentru a forța autoritățile să răspundă la aceste întrebări și să acționeze în interesul comunităților.

Way Advertise Production SRL – cazinouri și pariuri pe semne de circulație, montate ilegal

Scenarii pentru viitorul pieței OOH

Investigațiile realizate în jurul fenomenului publicității outdoor (OOH) din București și Ilfov scot la iveală un adevăr incomod: o piață dominată de rețele de firme care au reușit să ocolească regulile, să exploateze spațiul public și să obțină profituri uriașe în lipsa unor avize obligatorii. În centrul acestei rețele se află Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, coordonatorii unei structuri complexe, în care Way Media joacă rolul de brand vizibil, iar alte peste 20 de companii funcționează ca sateliți operaționali și financiari.

7.1. Două decenii de practici controversate

Fenomenul nu este nou. De mai bine de 20 de ani, Bucureștiul și Ilfovul sunt acoperite cu steaguri direcționale montate pe stâlpi de iluminat, mesh-uri uriașe pe fațade și backlituri care domină artere centrale.

Deși Primăria Municipiului București (PMB) a confirmat că nu emite avize pentru promovarea cazinourilor, pariurilor sportive și videochatului prin aceste structuri, realitatea vizuală din teren arată contrariul: campaniile pentru aceste industrii sunt omniprezente.

Această contradicție între lege și realitate a devenit semnul distinctiv al fenomenului și explică profitabilitatea neobișnuită a firmelor coordonate de familia Vasilescu.

7.2. Rețeaua de firme – un model de business construit pe fragmentare

Analiza rețelei arată că fragmentarea operațiunilor este cheia succesului financiar.

Lista firmelor conexe este lungă: Way Advertise Production SRL, ZEBRA AGENTIE DE PUBLICITATE SRL, OUTDOOR ADVERTISING SRL, TARGET MEDIA EFFECTS SRL, UP DATE ADVERTISING SRL, EUROVISTA DEVELOPMENT SRL, OUTDOOR VISION SRL, ZEGA WEB SRL, ELITE PUBLICIS SERV SRL și multe altele.

Aceste companii îndeplinesc roluri diferite:

unele facturează clienții mari,
altele montează efectiv structurile,
altele gestionează rulajul financiar,
câteva administrează cash-flow-ul sau produc structuri metalice.

Rezultatul: un mecanism opac, greu de urmărit, dar extrem de profitabil.

7.3. Pierderi pentru bugetele locale

Una dintre cele mai grave consecințe este pierderea resurselor financiare pentru comunități.

PMB și primăriile de sector pierd milioane de lei anual din taxe și avize neîncasate.
Orașele mari unde fenomenul s-a extins (Brașov, Cluj, Constanța, Timișoara) se confruntă cu aceeași problemă.
În loc ca banii să finanțeze infrastructură, educație sau sănătate, aceștia sunt deturnați într-un sistem privat de optimizare fiscală.

Această pierdere afectează direct calitatea vieții urbane și explică tensiunile dintre cetățeni și administrațiile locale.

7.4. Impact social și cultural

Publicitatea outdoor coordonată de Way Media și companiile asociate nu se limitează la aspectul economic. Ea are un impact profund asupra societății:

Normalizarea gamblingului și a videochatului – aceste industrii devin omniprezente vizual, chiar lângă școli și locuri publice.
Expunerea minorilor – elevii sunt zilnic confruntați cu mesaje agresive de promovare a jocurilor de noroc.
Poluare vizuală – orașele sunt sufocate de bannere, mesh-uri și steaguri, afectând patrimoniul arhitectural și estetica urbană.
Degradarea spațiului public – în loc să fie un mediu prietenos și echilibrat, orașul devine o vitrină comercială pentru afaceri cu impact social negativ.

7.5. Foștii angajați ca multiplicatori ai fenomenului

Un alt element al concluziilor generale este faptul că fenomenul nu s-a limitat la companiile coordonate de familia Vasilescu. Foști angajați ai Way Media au replicat același model în firme proprii.

Acest lucru demonstrează că vorbim despre un know-how al ocolirii legii, transmis mai departe și multiplicat la nivel național.

Astfel, fenomenul nu mai este un simplu caz izolat, ci o cultură organizațională a publicității outdoor bazate pe lipsa avizelor.

7.6. Întrebările care persistă

Investigațiile jurnalistice lasă în urmă o serie de întrebări deschise:

Cum a fost posibil ca fenomenul să continue nestingherit timp de peste două decenii?
De ce nu au fost aplicate sancțiuni ferme companiilor implicate?
Cum pot fi protejați clienții mari de tacticile prin care li se arată un singur aviz, deși campania reală implică sute de bannere?
Cine verifică și certifică numărul real de suporturi autorizate?

7.7. Scenarii pentru viitorul pieței OOH

Analizând situația actuală, pot fi conturate câteva scenarii pentru viitor:

Scenariul 1 – Continuarea fenomenului

Dacă autoritățile nu intervin ferm, fenomenul va continua. Rețeaua se va extinde, clienții mari vor continua să fie atrași de prețurile competitive, iar comunitățile vor pierde în continuare resurse.

Scenariul 2 – Reforma prin presiune publică

Presiunea publică și investigațiile jurnalistice pot forța administrațiile să ia măsuri. Verificarea avizelor, eliminarea structurilor neautorizate și sancționarea companiilor ar putea aduce un început de reformă.

Scenariul 3 – Reglementare națională

O schimbare legislativă la nivel național, care să prevadă controale centralizate și sancțiuni severe pentru rețele de firme, ar putea limita fenomenul.

Scenariul 4 – Reconfigurarea pieței

Dacă autoritățile reușesc să impună reguli stricte, piața OOH ar putea fi reconfigurată. Firmele corecte ar putea să câștige teren, iar companiile bazate pe practici ilegale ar fi marginalizate.

Cazul Way Media și al companiilor afiliate, conduse de Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, este mai mult decât o simplă anchetă despre publicitatea outdoor. Este o radiografie a felului în care instituțiile statului pot fi ocolite sistematic, a modului în care spațiul public poate fi transformat într-o sursă de profit privat și a impactului negativ asupra comunităților.

Fără un răspuns ferm din partea autorităților, fenomenul riscă să continue, să se extindă și să devină norma în piața OOH.

Întrebarea finală rămâne: va reuși presiunea publică și atenția jurnalistică să forțeze schimbarea, sau vom continua să trăim într-un peisaj urban sufocat de bannere pentru cazinouri, pariuri și videochat, montate fără avize?

Rețeaua Way Media și imperiul publicității OOH fără avize în București și Ilfov

Fenomenul publicității outdoor (OOH) din București și Ilfov a fost marcat în ultimele două decenii de un paradox vizibil: mii de steaguri direcționale, mesh-uri și backlituri care domină spațiul public, deși Primăria Municipiului București (PMB) confirmă că nu a emis avize pentru aceste suporturi. În centrul fenomenului se află Way Media, coordonată de familia Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu.

Steaguri direcționale interzise de PMB, dar omniprezente

Conform legislației, stâlpii de iluminat care au montate semne de circulație nu pot fi folosiți pentru publicitate. Cu toate acestea, în București și Ilfov, steagurile direcționale sunt vizibile pe cele mai importante bulevarde: Calea Victoriei, Magheru, Piața Unirii, Universitate, Șoseaua Ștefan cel Mare, dar și la intrările în oraș din Otopeni, Popești-Leordeni și Chiajna.

Problema devine și mai gravă deoarece aceste steaguri promovează industrii sensibile – cazinouri, pariuri sportive și videochat – pentru care PMB a confirmat că nu a emis niciodată avize.

Strategia: un aviz real, sute de bannere montate ilegal

Investigația arată că tactica principală a rețelei conduse de familia Vasilescu este simplă, dar eficientă. Se obține un aviz pentru un singur suport, iar în baza acestuia sunt montate alte zeci sau sute de steaguri direcționale. Clienților mari li se arată doar acel document, fiind convinși că întreaga campanie este autorizată.

Această practică, documentată de peste 20 de ani, a devenit marca distinctivă a fenomenului.

Rețeaua de firme – un mecanism de fragmentare

Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu controlează direct sau indirect o rețea de peste 20 de firme, printre care: Way Advertise Production SRL, ZEBRA AGENTIE DE PUBLICITATE SRL, OUTDOOR ADVERTISING SRL, TARGET MEDIA EFFECTS SRL, WAY MEDIA PROMOTIONS SRL, EUROVISTA DEVELOPMENT SRL, OUTDOOR VISION SRL, WAY-STRUCTURI SRL, ZEGA WEB SRL, ELITE PUBLICIS SERV SRL și multe altele.

Fiecare firmă are un rol: unele facturează clienții, altele montează structurile, iar altele gestionează fluxurile financiare. Această fragmentare face dificil controlul din partea autorităților și asigură profituri ridicate pentru rețea.

Profituri uriașe și lipsa transparenței

Way Advertise Production SRL a raportat în 2024 o cifră de afaceri de peste 10,5 milioane RON și un profit net de aproape 3,9 milioane RON, cu doar 6 angajați. Marja netă de peste 30% este dublă față de media industriei, unde taxele pentru avize și costurile de montaj reduc semnificativ profitabilitatea.

Explicația? Lipsa cheltuielilor pentru avize și chirii legale, ceea ce face ca rețeaua să prospere în timp ce bugetele locale pierd milioane anual.

Impact social și urban

Consecințele acestor practici sunt multiple:

Pierderi bugetare: primăriile nu încasează taxe și avize.
Competiție neloială: firmele corecte nu pot concura cu marjele artificiale obținute de rețea.
Poluare vizuală: orașele sunt sufocate de bannere pentru cazinouri, pariuri și videochat.
Expunere socială: minorii trec zilnic pe lângă reclame la jocuri de noroc și videochat, industrii cu impact negativ.

Practici replicate de foști angajați

Investigația mai arată un fenomen suplimentar: foști angajați ai Way Media au creat firme proprii și au replicat exact aceleași practici. Modelul s-a extins la nivel național, în orașe precum Brașov, Cluj, Constanța și Timișoara, unde bannerele ilegale au devenit parte din peisajul urban.

Întrebări pentru viitor

Fenomenul ridică întrebări esențiale:

Cine verifică avizele reale și numărul de structuri montate?
Cum pot fi protejate marile companii de tacticile prin care li se arată doar un aviz?
De ce PMB confirmă lipsa autorizațiilor, dar campaniile continuă nestingherite?
Cât timp va mai fi tolerată transformarea orașelor în vitrine comerciale pentru industrii controversate?

Rețeaua condusă de Antoanela Vasilescu și Radu Vasilescu, cu brandul vizibil Way Media și cele peste 20 de firme afiliate, reprezintă un exemplu de exploatare sistematică a spațiului public fără respectarea reglementărilor.

De peste două decenii, tacticile de obținere a unui aviz și montarea a sute de structuri în baza acestuia au permis companiei să domine piața OOH din România. În timp ce profiturile private cresc, comunitățile pierd resurse, iar orașele sunt sufocate de o publicitate agresivă și controversată.

Întrebarea finală rămâne: cât timp va mai fi lăsat acest sistem să funcționeze nestingherit și cine va opri expansiunea unei rețele care redefinește ilegal piața OOH din România?