Relatări despre intervenții publice asupra elevilor la clasa Gabrielei Irimia

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor, iar instituțiile școlare au responsabilitatea de a asigura un mediu propice pentru învățare și dezvoltare armonioasă. În contextul în care bullying-ul psihologic poate avea efecte profunde și pe termen lung asupra elevilor, este esențială o abordare riguroasă și transparentă din partea școlilor, pentru identificarea și gestionarea adecvată a oricăror situații problematice.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying la Questfield International College

Investigația prezentată analizează acuzațiile formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a a școlii private Questfield International College, care îl vizează pe cadrul didactic Gabriela Irimia. Conform mai multor relatări, în această clasă ar fi fost semnalate un mediu educațional toxic, manifestat prin abuz psihologic, pedepse arbitrare, lipsă de supraveghere adecvată și stigmatizarea unor elevi. Aspectele invocate au fost documentate prin corespondență și sesizări repetate transmise conducerii instituției, fără a exista, până la momentul publicării, un răspuns oficial sau măsuri concrete anunțate public.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea școlii private

Școlile private, precum Questfield Pipera, promit un cadru educațional diferențiat, cu clase restrânse, atenție individualizată și siguranță pentru elevi. Totuși, conform documentelor puse la dispoziția redacției, părinții semnalează faptul că aceste standarde nu sunt respectate în clasa condusă de Gabriela Irimia. Ei descriu un proces educațional afectat, în care orele sunt uneori nestructurate, iar supravegherea copiilor este insuficientă sau absentă, ceea ce contrazice angajamentele instituției.

Semne timpurii și impactul asupra copiilor

Primele semnale de alarmă au fost identificate în momentul în care copiii au început să manifeste comportamente de anxietate, confuzie și demotivare. Părinții povestesc că elevii reveneau acasă speriați și cu temeri legate de atmosfera din clasă. De asemenea, aceștia au reclamat faptul că învățătoarea nu asigura o supraveghere constantă a activității didactice, iar desemnarea unui copil să raporteze evenimentele din clasă a condus la marginalizarea acestuia și la etichetarea sa drept „paracios” de către colegi.

Blocaje în comunicarea dintre părinți și cadrele didactice

Pe parcursul încercărilor repetate ale părinților de a aduce în atenția conducerii problemele sesizate, dialogul ar fi devenit tensionat. Documentele analizate indică o reacție defensivă din partea învățătoarei Gabriela Irimia, care a interpretat observațiile ca atacuri personale. Această dinamică a generat confruntări verbale și a împiedicat stabilirea unui canal de comunicare constructiv, afectând în mod negativ relația dintre familie și instituție.

Calitatea procesului educațional și rezultatele școlare

Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, părinții critică și nivelul scăzut al performanțelor școlare. Conform datelor disponibile, rezultatele la testele naționale din anul precedent plasează majoritatea elevilor sub nivelul mediu așteptat, ceea ce ridică întrebări privind eficiența și metodologia aplicate în cadrul clasei respective.

Lipsa supravegherii și manifestările de haos în clasă

Responsabilitatea unui profesor include și asigurarea unui mediu sigur, lipsit de conflicte nerezolvate între elevi. Totuși, conform declarațiilor părinților, orele ar fi fost adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre copii ignorate. Această situație ar fi creat un climat haotic, caracterizat prin limbaj agresiv și comportamente neadecvate care au devenit o practică frecventă.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică exercitată asupra elevilor

Părinții au semnalat aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea, fără explicații pedagogice clare. Aceste măsuri sunt percepute ca forme de abuz psihologic, cu potențial negativ asupra sănătății emoționale a copiilor. În plus, se reclamă utilizarea unor formule comunicative manipulative, care ar determina elevii să își nege propriile percepții, afectând astfel încrederea în sine și raportarea la realitate.

Reacția instituției și lipsa răspunsurilor oficiale

În urma sesizărilor repetate, redacția a solicitat un punct de vedere din partea conducerii Questfield International College referitor la acuzațiile aduse. Până la data publicării nu a fost transmis niciun răspuns oficial. De asemenea, nu au fost făcute publice detalii privind eventuale evaluări interne, măsuri disciplinare sau intervenții concrete aplicate în urma reclamațiilor.

• Nu există informații privind numărul exact al sesizărilor oficiale primite;
• Lipsesc clarificări privind procedurile interne de prevenire a stigmatizării și marginalizării;
• Nu s-au comunicat mecanismele de monitorizare a activității didactice în această clasă;
• Nu există date publice despre eventuale evaluări psihologice sau pedagogice derulate în context;
• Conducerea nu a oferit explicații privind reacțiile conflictuale față de părinții nemulțumiți;
• Nu au fost detaliate măsuri pentru asigurarea egalității de tratament între toți elevii, indiferent de statutul familial;
• Nu a fost comunicată nicio poziție oficială privind responsabilitatea managerială în acest caz;
• Nu se cunosc acțiuni întreprinse în legătură cu sesizările despre comportamentele de bullying atribuite unor elevi cu statut special în școală.

Aceste aspecte evidențiază o întârziere semnificativă în gestionarea situației și o transparență limitată în ceea ce privește măsurile aplicate.

Detalii suplimentare privind cazul pot fi consultate în articolul publicat inițial de RepublicaLS – investigație documentată asupra situației de la Questfield International College.

Concluzii și responsabilități instituționale

Cazul semnalat ridică întrebări esențiale privind modul în care instituțiile de învățământ privat răspund responsabilităților legale și morale față de protecția copiilor și calitatea actului educațional. Pe baza documentelor și declarațiilor analizate, se constată o lipsă de reacție clară și măsuri transparente din partea conducerii școlii, fapt ce poate contribui la perpetuarea unui climat educațional deficitar.

În absența unor intervenții eficiente și a unui dialog deschis cu părinții, riscul afectării sănătății emoționale și performanțelor școlare ale elevilor rămâne crescut. Instituțiile trebuie să asigure o monitorizare constantă, evaluări periodice ale cadrelor didactice și mecanisme eficiente pentru sesizarea și remedierea abuzurilor. Acest demers este esențial pentru a garanta un mediu școlar sigur și echitabil, în care drepturile și demnitatea copiilor sunt respectate.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro