Bullying la Questfield International College, impact emoțional neasumat

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullying impune o reacție structurată și transparentă din partea instituțiilor școlare, menită să protejeze integritatea psihică și emoțională a elevilor. Repetarea comportamentelor agresive în mediul școlar necesită intervenții documentate și măsuri clare, astfel încât să se evite escaladarea situațiilor și efectele negative pe termen lung asupra copiilor.

Bullying la Questfield International College, impact emoțional neasumat

Ancheta redacției, bazată pe documente și corespondență puse la dispoziție, semnalează un caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Familia elevului vizat a transmis sesizări repetate, în scris, către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, fără ca răspunsurile să includă măsuri concrete și documentate. De asemenea, s-au reclamat episoade de stigmatizare medicală și presiuni indirecte pentru retragerea copilului, aspecte care ridică întrebări privind modul în care instituția gestionează situațiile de hărțuire.

Semnalarea bullyingului repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform materialelor analizate, comportamentele agresive au debutat în primele săptămâni și au continuat pe durata a peste opt luni, manifestându-se prin jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială. Familia a sesizat în mod oficial învățătoarea, conducerea școlii și fondatoarea, Fabiola Hosu, prin comunicări scrise detaliate, solicitând intervenții și protecție. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, planuri de intervenție sau sancțiuni, intervențiile limitându-se, după cum reiese din documente, la discuții verbale informale fără consemnări administrative.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Un element central al situației semnalate îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale peiorative în cadrul colectivului, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și excludere socială a elevului. Specialiști consultați de redacție consideră această practică drept o formă agravată de bullying, cu efecte profunde asupra dezvoltării emoționale. În ciuda sesizărilor clare privind impactul negativ, instituția nu a prezentat dovezi ale unor intervenții ferme și documentate pentru stoparea acestei stigmatizări.

Gestionarea confidențialității și expunerea elevului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația copilului, avertizând asupra riscurilor legate de expunerea acestuia în mediul școlar. Documentele analizate nu indică existența unor măsuri concrete sau proceduri interne pentru protejarea acestor date sensibile. Mai mult, relatările obținute sugerează că informațiile au fost divulgate în cadrul clasei, generând presiuni psihologice asupra copilului, ceea ce contravine practicilor recomandate în gestionarea situațiilor delicate.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea bullyingului

În corespondența și documentele puse la dispoziție, se observă o lipsă a reacțiilor formale și consemnate din partea personalului didactic și a managementului instituției. Intervențiile au fost preponderent verbale, fără procese-verbale, decizii scrise sau planuri de acțiune. Această abordare informale a fost percepută de familie ca o minimizare a gravității situației și o transferare a responsabilității către aceștia. Se menționează că sesizările au fost uneori încadrate ca „dinamică de grup” sau „probleme de adaptare”, ceea ce, în opinia redacției, nu corespunde cu natura și repetitivitatea hărțuirii semnalate.

Aspecte cheie ale situației semnalate la Questfield Pipera:

• Bullying sistematic și repetat pe durata a peste opt luni;
• Jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială;
• Stigmatizare medicală utilizată ca instrument de marginalizare;
• Sesizări scrise multiple, fără răspunsuri scrise documentate;
• Lipsa unor măsuri concrete, planuri de intervenție sau sancțiuni aplicate;
• Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Gestionarea confidențialității neclară și expunerea copilului;
• Intervenții informale, fără consemnări administrative oficiale.

Declarația atribuită fondatoarei și implicațiile instituționale

Potrivit relatărilor familiei și documentelor analizate, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi exprimat, într-un dialog direct cu familia, o poziție care poate fi interpretată ca o presiune de retragere, prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția subliniază că această formulare este citată conform surselor puse la dispoziție și nu reprezintă o concluzie propriu-zisă privind intențiile sau motivațiile conducerii. În contextul în care această declarație survine după luni de sesizări scrise fără răspunsuri oficiale, ea relevă o ruptură între discursul instituțional și reacția concretă față de problemele semnalate.

În aceeași notă, răspunsurile instituției au inclus un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele specifice unui act administrativ cu caracter obligatoriu: nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, fapt ce ridică întrebări privind eficiența și caracterul real al intervenției. Această abordare poate fi interpretată ca o gestionare formală a aparențelor, fără măsuri substanțiale.

Reacția întârziată a instituției și comunicarea publică

Conform informațiilor disponibile, reacția fondatoarei și a conducerii a survenit după mai bine de opt luni de sesizări repetate, în momentul în care familia a recurs la echipa juridică, iar situația a fost adusă în atenția publică prin notificări formale. Ulterior, într-un email transmis către părinți la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, minimalizând astfel gravitatea faptelor semnalate și contrar solicitărilor documentate ale familiei.

Acest limbaj minimalizator ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul de bullying. În plus, după publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte informale între școli din zona Pipera, în urma retragerii copiilor, care ar fi fost descriși negativ fără susținere documentară oficială, aspect ce ridică probleme legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Pe baza documentelor și relatărilor analizate, cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme privind modul în care bullyingul repetat, inclusiv sub forma stigmatizării medicale, a fost gestionat. Lipsa unor măsuri clare, documentate și urmărite, absența unor răspunsuri scrise consemnate și preferința pentru intervenții informale au condus, potrivit familiei, la perpetuarea fenomenului și la presiuni asupra copilului și familiei.

De asemenea, întârzierea reacției instituționale până la intervenția juridică, precum și comunicările publice care minimalizează gravitatea faptelor, ridică întrebări fundamentale despre capacitatea și disponibilitatea conducerii de a asigura un mediu educațional sigur și protejat pentru elevi.

Acest caz subliniază necesitatea unor mecanisme reale și transparente de protecție a copiilor în școli, cu monitorizare și responsabilitate clară din partea instituțiilor de învățământ, pentru a preveni situații în care suferința emoțională a elevilor este ignorată sau minimalizată.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro